Uppercut
Pe site-ul ringside.com exista un articol, sugestiv pentru "plangerile" mai multor
antrenori despre deformarea adusa de punctajul prin numararea loviturilor, care a
transformat meciurile de box de amatori īn "vanatoare de puncte" (sportivii lovesc repede,
superficial, fara a cauta eficienta ci numai sa "prinda ochiul" judecatorilor), combinata
cu o "vanatoare de capete" (se cauta KO numai prin lovituri la cap). In kickbox si thaibox
nu exista nici macar scuza punctajului, el ramānand cel clasic, bazat pe eficienta
timp-real, tactica, uzura si capacitatea de a pune adversarul īn dificultate prin cumul de
uzura. Totusi, titlul articolului acopera si limitarea tehnica si tactica aparānd uneori
si la aceste discipline: "The lost art of body punching" - arta pierduta a loviturilor de
pumn la corp... La care am putea adauga - si cea incomplet stapanita a loviturilor de
picior si de genunchi la sectiunea de mijloc. Dar despre acestea din urma - cu alta ocazie.
Upercutul si croseul la corp au dezavantaje acolo unde sunt permise lovituri de genunchi
si mai ales de cot - poti fi contrat cu asa ceva incercānd sa le administrezi. Exista insa
sportivi care reprezinta notabila exceptie! Legendarul Ramon Dekkers a facut istorie in
Muay Thai cu combinatia de upercut la ficat dublat cu croseu la cap pe aceeasi parte.
Albert Kraus si Ernesto Hoost sunt artisti ai upercutului la ficat, care deschide numeroase
combinatii. "Iron" Mike Zambidis, un "luptator de buzunar" (numai 1,62 m la 70 kg) a facut
zile grele adversarilor folosind chiar statura mica pentru a "strecura" pe sub garda
teribile lovituri la corp. La noi, l-ati putut vedea la lucru pe Ionut Iftimoaie.
Considerat nespectaculos sau chiar lipsit de tehnicitate, stilul sau agresiv de a rupe
distanta si a lovi dur la corp ii costa pe adversari mult din conditia fizica, dupa care
Iftimoaie dezlantuie tot arsenalul de pumni imaginabil contra oponentului care a dus
primele reprize pentru a ajunge un biet pachet de carne gafaind dupa aer spre final. De
remarcat ca toti acesti sportivi utilizeaza trucuri menite sa-i puna la adapost de
pericolul genunchilor (in reguli thaibox europene si K-1), precum si de coate īn Muay Thai:
deschideri particulare de unghi, scaderi mai putin ortodoxe dar surprinzatoare de nivel
sau modalitatea (vizibila la Iftimoaie) de a astepta atacul de genunchi pentru ca īnsusi
blocajul pe antebrate sa incarce prima lovitura din serie.
Upercutul la cap este ceva mai putin folosit, fiind un procedeu destul dificil care
speculeaza greseala adversarului de a scoate barbia in fata. In K-1 exista o varianta care
poarta marca periculosului sau posesor, Ray Sefo. Este si o buna manevra contra unui
adversar care conduce defectuos in clinci, pierzand priza sau nementinand-o solid. Mult mai
rapid in a provoca efecte, duce la KO brutal daca isi atinge cu precizie tinta.
Administrat la cap sau chiar pe garda este si un bun mijloc tactic de a forta deschideri
in defensiva adversarului. Stefan Leko are o "semnatura" faimoasa in alternanta dreptei
overhand cu upercutul la cap si croseul la corp, foarte derutanta pentru adversar.
Oameni de talia lui Peter Aerts sau Francisco Filho au simtit-o "gustand pielea manusii"!...
|